Credinţa te face leneş!
Umblam cu RATB-ul ca tot omul într-un oraş blocat de trafic.
Şi mă abordează o cerşetoare cu textul “daţi-mi şi mie de-o pâine să vă ajute Dumnezeu.” Bine, nici o problemă cam aşa zic toţi.
După ce a făcut un tur al autobuzului a găsit un loc în spate. Credeam că o să tacă.
În schimb, după ce s-a aşezat a continuat să repete aceeaşi frază timp în nasul unor călători doar doar i-or da ceva.
Băi nene dar nu se ridica. Găsise conceptul de “cerşeală în silă”. Păi şi cerşitul e o meserie, e o treabă grea, tre’ să ai grijă cum te îmbraci, ce spui, pe cine convingi. Că doar aţi văzut Filantropica.
Dar să stai pe propriul fund când lângă tine sunt unii care stau în picioare şi să ceri de mâncare (un beneficiu imediat) contra unui potenţial beneficiu viitor e culmea lenei.
Şi, nu, nu eram invidios pe locul ei. Doar mă scotea din minţi cu aceeaşi frază. I-am sugerat să se roage de Dumnezeu să-i dea o pâine.
Şi într-o notă personală, vă ofer ocazia să aflaţi ceva despre mine:
http://www.personaldna.com/report.php?k=nuHxLomVHYmiHgW-OF-AACAD-af65


cum poate acel boschetar sa-ti zica sa va ajute dumnezeu cand nici pe el nu l-a ajutat???:))))
trebuia sa-l intrebi….
Simplu. Dacă dumnezeu e nimeni, atunci poate chiar foarte uşor
.