I. Problema liberului arbitru

Am fost la o nunta azi (sa traiasca miriiiii!!!) si cum imi erau dragi am fost cu ei peste tot.

Acasa, primarie, biserica, benchetuiala.

Mi s-a parut extrem de interesant modul in care au fost tratati in primarie respectiv biserica.

La primarie se intra in privat doar cu ofiterul starii civile dupa care se primesc nuntasii. In cam cinci minute se si iese. Sigur e vorba de sistemul primariei respetive, am fost si la momente mai prelungite un pic.

In orice caz, la primarie totul dureaza cinci minute insa e cel mai important act pe care il vor avea cei doi oameni vreodata. Se exprima liber, isi declara dorinta de a se casatori si gata, tac pac.

Ei… la biserica… sa te tii nene.

Pai mai intai canta o litanie popa ca preludiu (dureaza cam 10 minute) nici macar nu vorbeste cu mirii.

Dupa care incepe cu referinte la diverse personaje din biblie (acu’ ca citesc stiam si cine sunt ca nu se merge prea departe) si iarasi litanii catre diverse zeitati + mitropolitul locului.

Dupa care nervii mei cedeaza si toate fibrele tipa “gaaaah” la faza asta:

“se cununa robul lui dumnezeu X cu roaba lui dumnezeu Y” si invers.

Pai eu aliniez cuvantul de rob cu cuvantul de sclav.  Sunt sinonime oricum. Iar in VT cand erai rob, stapanul era stapan peste trupul si peste vointa ta.

Pentru ca altfel nu-mi explic momentele in care roabele sunt oferite drept animal de prasila de catre sotiile sterpe. Si stiintific vorbind probabilitatea de sarcina este de 25-30% la ovulatie, d-apai asa intamplator. Deci cand iti oferi roaba o oferi pe o perioada nelimitata pana face plozi.

Ori nicaieri in acest interval roaba nu are dreptul de a spune NU!. Inca n-am intalnit sclava care sa faca asta. Poate pentru ca mai departe in Deuteronom scrie ca daca iti bati sclavul si moare imediat esti pedepsit, dar daca moare peste doua zile… e ok, poti sa-i dai.

Din cele doua deduc ca atunci cand te casatoresti devi ramai in continuare robul lui Dumnezeu. Adica iti este abolit dreptul de a decide asupra propriului corp si de a avea pareri.

Prin urmare casatoria iti inhiba liberul arbitru nu ai avut niciodata liber arbitru, si casatoria nu face decat sa intareasca acest lucru.

Hai sa fac o poanta: dumnezeu iti ia liberul arbitru si il da sotiei sa faca ce vrea cu el.

Serios vorbind ma mir ca nu isi pune nimeni problema asta. Cum pot accepta oameni liberi care decid cu dragoste si intelegere sa mearga impreuna pe drumul vietii sa devina robii unei entitati care daca vrea ii poate trata dupa bunul plac.

Sigur ca majoritatii li se pare o chestie popeasca, dar cuvintele sunt cuvinte iar ceea ce exprima ele e ingrijorator…

Of, unde esti tu nunta seculara…

II. Problema formalitatilor.

Pai bai nene ofiter al starii civile… ce ciorapii mei e aia 5 minute pentru un act legal? Adica te anunti la primarie cu 10 zile inainte si apoi esti invartit cu o viteza superluminica? Da-o-n papuci pai normal ca zic cretinoizi de parlamentari ca acceptarea casatoriilor gay este o chestiune religioasa. Pe langa faptul ca sunt ei prosti, mai e si faptul ca nimeni nu-si aminteste primaria. Toata lumea sta o ora in picioare in fum de tamaie si de lumanare sa-i asculte pe popi cu litaniile lor.

Se insoara prea multi? Pai simplu! Privatizeaza! Faci un curs de ofiter de stare civila, le spui doritorilor ce acte se completeaza si le dai patalama. Ei isi fac reclama, obtin miri, se inteleg cu ei la pret, se ocupa pe propria raspundere de acte, alearga dupa tot ce trebuie, apoi le depun si scot certificatul imediat.

Dupa care se poate executa o ceremonie simpla oriunde vor mirii. Dupa ce sunt de acord zbang certificatul si da-i petrecere.

Dar vezi, cand platesti ofiterul si il duci unde vrei tu, te astepti sa iti zica mai mult decat ce scrie in codul familiei. Vor trebui respectivii sa faca un efort, sa compuna un discurs, sa cunoasca mirii, sa fie mandrii de ei si de jobul lui.

Asa  scapi de cozi, de agomeratie, de stres si ai dat locuri de munca pe timp de criza baaaaah!

Ce puii mei o fi asa greu…